HOTĂRÎRE Nr. 1143 din 16.12.2010 privind aprobarea Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015

Publicat : 24.12.2010 în Monitorul Oficial Nr. 254-256     art Nr : 1286

    Abrogată prin HG806 din 06.10.14, MO297-309/10.10.14 art.850

    În temeiul prevederilor art.6, 7, 9 şi 72 din Legea nr. 10-XVI din 3 februarie 2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 67, art. 183), art. 4 din Legea nr.23-XVI din 16 februarie 2007 cu privire la profilaxia infecţiei HIV/SIDA (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr. 54-56, art. 250), Guvernul HOTĂRĂŞTE:
    1. Se aprobă Programul naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 (se anexează).
    2. Se recomandă consiliilor municipale Chişinău şi Bălţi, administraţiei unităţii teritoriale autonome Găgăuzia (Gagauz-Yeri) şi consiliilor raionale:
    să elaboreze, să aprobe şi să asigure realizarea programelor teritoriale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015;
    să creeze comisii teritoriale pentru prevenirea şi controlul infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală, abilitate cu funcţii de organizare şi control asupra realizării programelor teritoriale de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală.
    3. Autorităţile administraţiei publice centrale:
    vor elabora şi vor aproba planuri operaţionale pentru implementarea prevederilor Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015;
    vor informa Ministerul Sănătăţii anual, pînă la 5 martie, despre realizarea Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală.
    4. Se stabileşte că finanţarea Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 se va efectua din contul şi în limitele mijloacelor bugetului public naţional, precum şi din contribuţiile organizaţiilor internaţionale, din donaţii şi granturi.
    5. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii.

    PRIM-MINISTRU                                            Vladimir FILAT

    Contrasemnează:
    Ministrul sănătăţii                                              Vladimir Hotineanu
    Ministrul finanţelor                                            Veaceslav Negruţa
    Ministrul muncii, protecţiei
    sociale şi familiei                                                 Valentina Buliga
    Ministrul justiţiei                                                Alexandru Tănase
    Ministrul educaţiei                                              Leonid Bujor
    Ministrul tineretului şi sportului                         Ion Cebanu

    Nr. 1143. Chişinău, 16 decembrie 2010.

 Aprobat
prin Hotărîrea Guvernului nr.1143
din 16 decembrie 2010

Programul naţional
de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor
cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015
Capitolul I. Introducere
    1. În conformitate cu clasificarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (în continuare – OMS), infecţia HIV/SIDA în Republica Moldova se află în stadiul de epidemie concentrată, cu transmiterea preponderentă a infecţiei pe cale heterosexuală şi micşorarea cazurilor noi în rîndul utilizatorilor de droguri injectabile (în continuare – UDI).
    2. În situaţia epidemică actuală se impune elaborarea strategiilor şi activităţilor de promovare a modului sănătos de viaţă, de modificare a comportamentelor riscante de infectare cu HIV prin elaborarea şi implementarea măsurilor de prevenire şi asigurare a tratamentului, îngrijirilor şi suportului persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA (în continuare – PTH).
    3. Guvernul, prin intermediul Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală (în continuare – Programul) va asigura coordonarea măsurilor de răspuns la infecţia HIV şi infecţiile cu transmitere sexuală (în continuare – ITS) pentru perioada 2011-2015.
    4. Activităţile prioritare din cadrul Programului vor fi transpuse în planurile operaţionale care vor ghida procesul de implementare.
    5. Republica Moldova este parte a Angajamentelor Globale la Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, Obiectivul 6 „Stoparea răspîndirii HIV/SIDA şi TB pînă în 2015 şi redresarea tendinţei actuale”, la Declaraţia de Angajament a Sesiunii Speciale a Asambleei Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (în continuare – ONU) în HIV/SIDA din 2001, iniţiativei de acces universal şi cadrului strategic de rezultate. În acelaşi timp, Programul este elaborat pentru susţinerea obiectivelor Strategiei naţionale de dezvoltare şi Strategiei de dezvoltare a sistemului de sănătate 2008-2017 şi Politicii Naţionale de Sănătate.
Capitolul II. Analiza situaţiei actuale
    6. Infecţia HIV prezintă o prioritate majoră de sănătate publică. La 1 iunie 2010 au fost înregistrate cumulativ 5999 de persoane infectate cu virusul HIV, inclusiv 1891 – în teritoriile de est. În anul 2009 se atestă o scădere neesenţială a numărului de cazuri noi înregistrate – 704 (17,12 la 100000 populaţie) în comparaţie cu 795 în anul 2008 (19,27 respectiv). Răspîndirea infecţiei HIV are loc în toate unităţile administrative, cu o rată diferită a prevalenţei. Cea mai înaltă prevalenţă cumulativă la 100000 populaţie se înregistrează în municipiile: Bălţi – 804,86, Chişinău – 135,86; raioanele: Glodeni – 141,49, Basarabeasca – 122,03, Sîngerei – 109,69. În teritoriile de est prevalenţa infecţiei HIV este de 2,73 ori mai înaltă comparativ cu teritoriile din dreapta Nistrului, constituind 453,59 în or. Tiraspol, 531,49 – în raionul Rîbniţa.
    7. Infecţia HIV se înregistrează în rîndul persoanelor tinere, apte de muncă, sexual active, astfel 86,02% din numărul total de persoane depistate sînt cuprinse în grupul de vîrstă 15-39 ani, 23,77% – în rîndul segmentului de vîrstă 20-24 ani şi 24,99% – 25-29 de ani.
    8. Se menţine la un nivel înalt transmiterea heterosexuală a infecţiei HIV (81,25%), creşterea ponderii cazurilor noi în populaţia rurală (34,9%), migranţilor (34%) şi reducerea ponderii cazurilor noi în rîndul UDI. Anual se înregistrează circa 80 de cazuri noi de infecţie HIV în rîndurile femeilor gravide. În perioada anilor 1989-2009 maladia SIDA a fost diagnosticată la 887 de persoane. În perioada 1987–2009, pe malul drept au decedat circa 500 de persoane cu HIV/SIDA. Pe malul stîng, în perioada 1989–2009, au decedat 490 de persoane cu HIV. Din maladiile SIDA indicatoare se înregistrează mai frecvent infecţia tuberculoza – 482 de persoane (54,34% din numărul total de bolnavi de SIDA).
    9. Actualmente, povara infecţiei HIV se resfrînge atît asupra bărbaţilor, cît şi a femeilor. Situaţia s-a schimbat într-o anumită măsură după trecerea de la o epidemie transmisă pe calea injectării drogurilor în anii 1990-2001 (în majoritatea cazurilor referindu-se la bărbaţi) la o epidemie cu transmitere preponderentă pe cale sexuală. Din toate domeniile majore de intervenţie propuse, problemele de gender au fost considerate drept prioritare, incluse în toate activităţile şi, la fel, sînt determinate intervenţii adecvate rolurilor femeilor şi bărbaţilor. De asemenea, se iau în calcul responsabilităţile şi oportunităţile femeilor şi bărbaţilor din perspectivă socială, culturală şi politică. Sînt elaborate diverse instrumente de monitorizare, evaluare şi supraveghere pentru a furniza date dezagregate după criteriul de gender şi pentru a determina intervenţiile axate pe aspectul de gender, admiţîndu-se caracteristicile de gender. Este de menţionat faptul că în cadrul acţiunilor întreprinse anterior, pentru combaterea epidemiei nu s-a ţinut cont de aspectul de gender, activităţile au fost axate pe populaţia generală şi grupurile vulnerabile cu risc sporit de infectare. Avînd în vedere că, la începutul epidemiei, patru cincimi din toate cazurile noi de HIV se datorau UDI, care mai tîrziu s-au extins în populaţia generală cu transmitere sexuală, şi luînd în considerare rolul major pe care îl au femeile în sănătatea reproductivă şi de creştere a copiilor în cadrul familiei şi al societăţii, se pune accent pe asigurarea suportului psihologic, prevenirea sarcinilor nedorite a femeilor HIV pozitive, consiliere şi testare, planificarea familiei, îngrijire şi suport social după naştere (pachete alimentare, haine, tabere de vară pentru mame şi copii).
    10. Situaţia epidemică prin sifilis şi gonoree s-a stabilit la nivel constant, incidenţa la 100000 populaţie pentru sifilis este de 68,26 în 2006 şi 69,5 în 2009, iar pentru gonoree – 50,7 şi 42,7 respectiv.
    11. Evaluarea rezultatelor Programului naţional de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pe anii 2006-2010, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 948 din 5 septembrie 2005, a demonstrat actualitatea acestei probleme, contribuind la fortificarea şi mobilizarea resurselor naţionale şi externe pentru realizarea şi extinderea strategiilor şi activităţilor de prevenire, supraveghere şi control, tratament, îngrijiri şi suport pentru persoanele cu HIV şi membrii familiilor lor. Activităţile şi prevederile Programului sînt susţinute tehnic şi financiar de organizaţii internaţionale, Fondul Global SIDA/Tuberculoza/Malaria şi alţi donatori.
    12. Cadrul normativ privind interzicerea discriminării persoanelor infectate/afectate cu HIV sau vulnerabile la infecţie, elaborat şi ajustat în conformitate cu standardele internaţionale, se bazează pe principiul respectării drepturilor omului şi demnităţii umane şi constituie baza pentru implementarea intervenţiilor comprehensive, multidisciplinare şi intersectoriale.
    13. Monitorizarea şi supravegherea epidemiologică a infecţiei HIV se află permanent în atenţie a organelor de resort. Pentru sporirea accesului populaţiei la servicii de consiliere şi testare voluntară şi confidenţială, în cadrul sistemului de sănătate a fost creat serviciul de consiliere şi testare voluntară. Pe parcursul anului 2006 au fost testate la HIV 288783 persoane, în 2009 – respectiv 298314 persoane. Supravegherea epidemiologică, tratamentul antiretroviral (în continuare – ARV) şi a infecţiilor oportuniste, îngrijirile paliative, prevenirea transmiterii infecţiei materno-fetale se efectuează conform protocoalelor naţionale, elaborate în conformitate cu recomandările OMS. Este asigurat accesul universal al persoanelor cu HIV şi al bolnavilor cu SIDA la tratament ARV.
    14. În colaborare cu societatea civilă se realizează 49 de programe şi proiecte bazate pe strategia de reducere a riscurilor, de prevenire, reabilitare şi asistenţă psihosocială, de terapie de substituţie cu metadonă, în rîndurile UDI, deţinuţilor, migranţilor şi altor grupuri cu risc sporit de infectare, conform standardelor OMS, UNAIDS, Oficiului Naţiunilor Unite pentru Droguri şi Criminalitate (în continuare – UNODC).
Capitolul III. Scopul şi obiectivele Programului
    15. Scopul Programului constă în promovarea modului sănătos de viaţă, formarea comportamentului sigur şi inofensiv, extinderea activităţilor de prevenire în rîndul populaţiei, inclusiv al populaţiei rurale, populaţiei mobile, extinderea accesului la servicii de sănătate (consiliere şi testare voluntară, depistare precoce, tratament, îngrijiri şi suport), precum şi menţinerea situaţiei epidemice a infecţiei HIV în stadiul epidemiei concentrate.
    16. Obiectivele Programului:
    a) incidenţa infecţiei HIV către anul 2015 nu va depăşi 20,0 cazuri la 100000 populaţie în grupul de vîrstă 0-39 ani.
    Intenţia majoră a acestui obiectiv este reducerea incidenţei infecţiei HIV în rîndurile tinerilor de vîrstă reproductivă şi grupurilor vulnerabile. Sporirea accesului populaţiei la serviciile de prevenire va asigura realizarea acestui obiectiv. Principiul de bază, care va sta la baza realizării măsurilor de prevenire, este schimbarea comportamentală, mobilizarea comunitară, activităţi de la egal la egal în rîndul tinerilor şi activităţi de lucru în teren cu UDI, bărbaţii care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi (în continuare – BSB), lucrătorii care practică sex comercial (în continuare – LSC), migranţii, şoferii de curse lungi etc. şi asigurarea consilierii şi testării voluntare a populaţiei;
    b) mortalitatea persoanelor cu HIV/SIDA din numărul total al persoanelor estimate către anul 2015 se va reduce cu 10%.
Intenţia majoră a acestui obiectiv este îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu HIV/SIDA prin asigurarea: tratamentului ARV necesar, tratamentului infecţiilor oportuniste şi maladiilor SIDA asociate, îngrijirilor la domiciliu, protecţiei sociale, inclusiv a copiilor orfani. Crearea unui mediu abilitant ar permite o aderenţă mai sporită la tratamentul ARV şi asigurarea unui management de caz mai eficient.
Capitolul IV. Principiile care ghidează răspunsul
naţional în infecţia HIV/SIDA
    17. La baza elaborării Programului au stat principiile aplicate la nivel internaţional şi naţional pentru programele de sănătate publică:
    a) principiul 1: elaborarea răspunsului naţional în cazul infecţiei HIV/SIDA în baza dovezilor;
    b) principiul 2: abordarea bazată pe drepturile omului;
    c) principiul 3: asigurarea respectării principiului de gender;
    d) principiul 4: asigurarea accesului universal la profilaxie, tratament şi îngrijiri;
    e) principiul 5: implicarea comunităţilor şi persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA în procesul de elaborare, implementare şi evaluare a Programului;
    f) principiul 6: monitorizare şi evaluare.
Capitolul V. Domeniile prioritare de acţiune
    18. Programul este conceput ca un cadru complex, intersectorial, care va ghida activităţile răspunsului naţional şi participanţilor acestuia.
    19. Implementarea Programului se va axa pe următoarele domenii prioritare:
    a) fortificarea şi extinderea activităţilor de prevenire în rîndul populaţiei generale, inclusiv al populaţiei rurale, migranţilor şi altor grupuri cu risc sporit de infectare (UDI, BSB, LSC etc.); stabilirea şi asigurarea funcţionării sistemului unic de comunicare pentru schimbarea comportamentală şi promovarea modului sănătos de viaţă, formarea comportamentului inofensiv la copiii şi tineretul din instituţiile de învăţămînt preuniversitar, mediu de specialitate şi universitar; dezvoltarea continuă a serviciilor de consiliere şi testare voluntară;
    b) dezvoltarea infrastructurii şi a capacităţilor pentru sporirea accesului universal la asistenţă medicală şi la îngrijiri paliative prin descentralizarea tratamentului ARV, consolidarea serviciilor medicale, sociale şi paliative;
    c) consolidarea şi extinderea capacităţilor instituţiilor guvernamentale şi ale societăţii civile de educaţie şi suport al copiilor rămaşi fără ocrotire părintească şi al copiilor din familii în situaţii de dificultate;
    d) dezvoltarea şi asigurarea funcţionalităţii unui sistem naţional interdepartamental, multisectorial de coordonare, management şi monitoring al activităţilor ce ţin de controlul, prevenirea şi tratamentul infecţiei HIV/SIDA şi ITS. Dezvoltarea capacităţilor Consiliului Naţional de Coordonare a Programelor Naţionale de profilaxie şi control al infecţiei HIV/SIDA, infecţiilor cu transmitere sexuală şi de control al tuberculozei (în continuare – CNC) şi grupurilor tehnice de lucru a CNC;
    e) managementul Programului va fi efectuat prin cercetări operaţionale, implementarea sistemelor de supraveghere epidemiologică, supravegherea circulaţiei şi rezistenţei virusului, implementarea tehnologiilor informaţionale, introducerea managementului de caz şi consolidarea capacităţilor diagnosticului de laborator;
    f) fortificarea capacităţilor resurselor umane prin educaţie formativă, traininguri în domeniul HIV/SIDA;
    g) crearea unui mediu de suport şi dezvoltare comunitară (pledorie şi comunicare; dezvoltare instituţională; drepturile omului; programe de gender);
    h) studii şi cercetări epidemiologice, clinice, sociale, comportamentale şi economice în infecţia HIV/SIDA.
Capitolul VI. Deţinătorii de drepturi şi beneficiarii Programului
    20. Deţinătorii de drepturi şi beneficiarii Programului au fost identificaţi în funcţie de riscul de infectare cu HIV şi în funcţie de vulnerabilitatea socială şi comportamentală şi au fost clasificaţi conform anexei nr.1 la prezentul Program. Pentru estimarea populaţiei beneficiare ale Programului s-a aplicat metodologia UNAIDS/OMS care, în parteneriat cu autorităţile naţionale, utilizează o metodă ce implică şase paşi pentru a obţine estimări ale prevalenţei HIV pe perioada implementării programelor naţionale (5-10 ani).
    21. În cazul Republicii Moldova, ţară cu epidemie concentrată, conform recomandărilor UNAIDS, estimările derivă din următorul proces:
    a) pasul unu – datele de supraveghere epidemiologică se colectează pentru grupurile cu risc sporit: LSC, BSB şi UDI. Se fac estimări ale mărimii grupurilor respective, precum şi a grupurilor expuse unui risc considerabil (spre exemplu: partenerii LSC sau ai UDI etc.);
    b) pasul doi – datele colectate sînt introduse într-un soft specializat (intitulat Pachet de Estimări şi Prognoze/ „Estimation and Projection Package”);
    c) pasul trei – se generează curba de evoluţie a ratelor de incidenţă HIV printre adulţi (grupa de vîrstă 15-49) pe parcursul unei perioade de timp;
    d) pasul patru – curba incidenţei printre adulţi, împreună cu estimările demografice naţionale, obţinute de la UNFPA, şi datele privind acoperirea cu tratament ARV pentru adulţi şi copii sînt introduse în programul Spectrum;
    e) pasul cinci – aceste date sînt completate cu diferite estimări epidemiologice (ratele fertilităţii, proporţia femei/bărbaţi, supravieţuirea după infectarea cu HIV etc.);
    f) pasul şase – programul Spectrum oferă o prognoză a numărului de adulţi infectaţi, de cazuri noi de infecţie cu HIV şi decese cauzate de SIDA, de orfani şi a necesităţilor de tratament ARV.
Capitolul VII. Activităţi prioritare
    22. Obiectivul specific I. Asigurarea accesului a cel puţin 10% din populaţia generală la servicii de prevenire a infecţiei HIV şi ITS pînă în 2015:
    a) elaborarea şi implementarea unui cadru strategic de comunicare pentru schimbare comportamentală în HIV/SIDA şi ITS;
    b) implicarea şi mobilizarea comunităţilor (autorităţile administraţiei publice locale, inclusiv serviciile de sănătate, asistenţă socială, educaţie, comunităţile religioase, comunităţile persoanelor cu HIV, ONG-urile, membrii familiilor afectate de HIV/SIDA) pentru consolidarea prevenirii infecţiei HIV şi ITS;
    c) asigurarea populaţiei generale cu servicii de consiliere şi testare voluntară la HIV şi ITS;
    d) elaborarea şi implementarea programelor de prevenire HIV şi ITS pentru grupurile de populaţie expuse la risc, printre care: migranţi, populaţia mobilă, recruţi, deţinuţi, persoanele în uniformă (inclusiv în sistemul penitenciar), copii şi tineri în conflict cu legea, alte grupuri marginalizate;
    e) desfăşurarea activităţilor de prevenire a infecţiei HIV şi ITS în rîndurile tinerilor şi adolescenţilor în cadrul sistemului de învăţămînt;
    f) desfăşurarea activităţilor de prevenire a infecţiei HIV şi ITS în rîndurile tinerilor şi adolescenţilor neşcolarizaţi;
    g) desfăşurarea activităţilor de prevenire a infecţiei HIV şi ITS orientate spre PTH;
    h) prevenirea HIV în rîndul populaţiei angajate în cîmpul muncii prin intermediul programelor la locul de muncă.
    23. Obiectivul specific II. Asigurarea accesului a 60% din numărul estimat al persoanelor din grupurile de risc sporit (LSC, BSB, UDI) la servicii de prevenire pînă în 2015:
    a) asigurarea prevenirii răspîndirii HIV şi ITS, în funcţie de necesităţile specifice vîrstei şi de gen, în rîndul LSC şi al clienţilor lor;
    b) asigurarea prevenirii infecţiei HIV şi ITS, în funcţie de necesităţile specifice vîrstei şi de gen, în rîndul BSB;
    c) asigurarea accesului UDI, în funcţie de necesităţile specifice vîrstei şi de gen, la servicii comprehensive de prevenire HIV şi la tratament de substituţie, inclusiv în sectorul penitenciar.
    24. Obiectivul specific III. Asigurarea a 10 % din populaţie cu prezervative pînă în 2015:
    asigurarea marketingului social al prezervativelor.
    25. Obiectivul specific IV. Asigurarea cu tratament ITS a 80% din pacienţii diagnosticaţi cu ITS pînă în 2015:
    asigurarea testării, diagnosticului şi tratamentului ITS pentru toate categoriile de populaţie, inclusiv pentru grupurile cu risc sporit de infectare.
    26. Obiectivul specific V. Asigurarea accesului a cel puţin 95% din femeile cu HIV/SIDA însărcinate la servicii de profilaxie a transmiterii a infecţiei de la mamă la făt pînă în 2015:
    prevenirea răspîndirii HIV şi ITS prin transmitere de la mamă la făt şi asigurarea copiilor născuţi de mame seropozitive cu substituenţi nutritivi.
    27. Obiectivul specific VI. Asigurarea securităţii a 100% de probe de sînge destinat transfuziei:
    asigurarea securităţii sîngelui donat.
    28. Obiectivul specific VII. Asigurarea accesului la profilaxie postcontact al tuturor persoanelor în situaţii de risc de infectare cu HIV în 100% din necesitate:
    asigurarea profilaxiei postcontact în cazuri de expunere profesională şi în cazuri de abuz sexual sau viol; asigurarea accesului la informaţii despre profilaxia postcontact.
    29. Obiectivul specific VIII. Asigurarea cu tratament ARV a 80% din numărul estimat al persoanelor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA care necesită tratament pînă în 2015:
    a) asigurarea accesului persoanelor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA la tratament de ambulator;
    b) asigurarea populaţiei generale cu testare la HIV la iniţiativa lucrătorului medical şi diagnosticul de laborator;
    c) asigurarea profilaxiei, diagnosticului şi tratamentului infecţiilor oportuniste şi maladiilor asociate la pacienţii cu HIV în condiţii de ambulator;
    d) asigurarea accesului persoanelor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA la tratament ARV;
    e) asigurarea accesului adulţilor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA la tratament ARV;
    f) asigurarea accesului copiilor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA la tratament ARV;
    g) asigurarea aderenţei la tratament ARV (inclusiv prin implementarea programelor nutriţionale);
    h) asigurarea monitorizării de laborator pentru ajustarea şi asigurarea eficienţei tratamentului;
    i) supravegherea rezistenţei virusului HIV la tratament la pacienţii cu HIV.
    30. Obiectivul specific IX. Asigurarea cu îngrijiri şi suport a 10% din numărul estimat al persoanelor cu HIV şi bolnavilor de SIDA pînă în 2015:
    a) asigurarea managementului de caz al pacienţilor cu HIV de echipă multidisciplinară;
    b) asigurarea suportului psihosocial al persoanelor cu HIV şi al bolnavilor de SIDA;
    c) asigurarea pacienţilor în faza terminală cu îngrijiri paliative în condiţii de ambulator;
    d) asigurarea diagnosticului şi a tratamentului infecţiilor oportuniste şi maladiilor asociate la pacienţii cu HIV în condiţii de staţionar;
    e) asigurarea pacienţilor în faza terminală cu îngrijiri paliative medicale în staţionar;
    f) asigurarea accesului copiilor afectaţi şi infectaţi la servicii sociale.
    31. Obiectivul specific X. Crearea unui sistem eficient de management al programului pînă în 2015:
    a) asigurarea procesului de planificare şi management prin intermediul grupurilor tehnice de lucru ale CNC;
    b) asigurarea managementului financiar al Programului şi proiectelor;
    c) asigurarea monitorizării şi evaluării Programului;
    d) asigurarea implementării, renovării şi deservirii sistemelor informaţionale din domeniul HIV/SIDA;
    e) asigurarea supravegherii medicale a pacienţilor prin operaţionalizarea SIME-HIV;
    f) asigurarea supravegherii prestării serviciilor sociale şi de prevenire în rîndul grupurilor vulnerabile prin operaţionalizarea sistemului de identificare unică;
    g) operaţionalizarea sistemelor de coordonare în cadrul sectorului nonguvernamental;
    h) consolidarea capacitaţii personalului implicat în programe;
    i) asigurarea creşterii capacităţilor profesionale ale lucrătorilor implicaţi în prestarea serviciilor pentru pacienţii cu HIV/SIDA şi ITS, inclusiv pediatrice;
    j) asigurarea protecţiei sociale a persoanelor cu HIV şi a bolnavilor de SIDA;
    k) asigurarea activităţilor de pledoarie si apărare a intereselor PTH;
    l) asigurarea protecţiei drepturilor PTH;
    m) consolidarea capacităţii ONG-urilor ale PTH;
    n) efectuarea studiilor epidemiologice şi sociologice;
    o) realizarea cercetărilor operaţionale.
Capitolul VIII. Implementarea Programului
    32. Mecanismul de implementare a Programului se bazează pe activitatea CNC.
    33. Responsabilitatea pentru participarea în cadrul CNC şi pentru implementarea activităţilor cu caracter sectorial revine ministerelor de resort.
    34. CNC îşi desfăşoară activitatea pe baza unui parteneriat între instituţiile de stat, patronate, organizaţiile internaţionale şi neguvernamentale, respectînd principiile transparenţei şi colaborării reciproce.
Capitolul IX. Prestarea şi implementarea serviciilor,
parteneri în implementare
    35. Prestatorii de servicii şi implementatorii vor coordona activitatea în probleme de implementare cu CNC. Transparenţa implementării activităţilor se va asigura prin funcţionalitatea site-ului web www.aids.md.
    36. Partenerii în implementare sînt organizaţiile guvernamentale şi cele ale societăţii civile:
    a) servicii de sănătate publică şi privată pentru diagnosticarea de laborator, îngrijirea clinică, managementul pacienţilor, educaţia pentru sănătate etc.;
    b) ONG-uri pentru implementarea activităţilor în rîndul populaţiei din grupurile de risc sporit, acordarea suportului PTH etc.;
    c) companii din sectorul privat pentru implementarea politicilor la locul de muncă;
    d) prestatori de servicii sociale pentru transpunerea răspunsului la HIV în serviciile existente;
    e) grupuri de cercetare pentru organizarea studiilor.
    37. Autorităţile administraţiei publice şi organizaţiile responsabile de consolidarea capacităţilor sînt:
    a) Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Ministerul Educaţiei, Departamentul Instituţiilor Penitenciare al Ministerului Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului şi instituţiile abilitate;
    b) agenţiile tehnice ale ONU (UNAIDS, OMS, UNFPA, UNICEF etc.), prin acordarea asistenţei tehnice şi informarea asupra standardelor internaţionale;
    c) ONG-urile naţionale şi internaţionale specializate în domeniul intervenţiilor preconizate pentru PTH, intervenţii la locul de muncă, UDI etc;
    d) autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi şi al doilea.
Capitolul X. Monitorizarea şi evaluarea
    38. Monitorizarea şi evaluarea Programului se efectuează de către Ministerul Sănătăţii conform Planului de monitorizare a Programului (anexa nr.2 la prezentul Program).
    39. Indicatorii Programului vor fi raportaţi anual.
    40. Principiul de bază în crearea indicatorilor-cheie este concentrarea pe „măsurarea progresului” în realizarea obiectivelor, rezultatelor şi componentelor de Program.
    41. Indicatorii elaboraţi reflectă, de asemenea, necesităţile naţionale pentru raportări, după cum au fost formulate în cadrul Declaraţiei Acces Universal, Declaraţiei de la Dublin (în continuare, UNGASS); Iniţiativei de Acces Universal şi Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului axate pe HIV/SIDA.
    42. Indicatorii au fost grupaţi în patru categorii: de produs, de proces, de rezultat şi de impact.
Capitolul XI. Estimarea generală a costurilor
    43. Estimarea costurilor pentru realizarea Programului s-a efectuat în baza determinării costului per serviciu sau per capita, după caz (anexa nr.3 la prezentul Program).

Anexa nr.1
la Programul naţional de prevenire
şi control al infecţiei HIV/SIDA
şi infecţiilor cu transmitere
sexuală pentru anii 2011-2015

Populaţiile-ţintă de beneficiari, definiţii şi descrieri
    Identificarea populaţiilor-ţintă de beneficiari (în continuare – PB) are drept scop cuantificarea resurselor alocate unei populaţii specifice ca parte a procesului de prestare a serviciilor în cadrul intervenţiei programatice, care au fost identificaţi în baza Ghidului UNAIDS, 2009 „Evaluarea şi clasificarea populaţiei de beneficiari pentru răspunsul naţional la HIV/SIDA”. Acesta reprezintă un rezultat legat de resursele cheltuite, fără a se ţine cont de eficienţa sau acoperirea realizată.
    I. PB.01 PERSOANE CARE TRĂIESC CU HIV
    1. PB.01.01 Adulţi şi tineri (în vîrstă de 15 ani şi mai mult) care trăiesc cu HIV
    a) PB.01.01.01 Adulţi şi tineri bărbaţi (în vîrstă de 15 ani şi mai mult) care trăiesc cu HIV
    b) PB.01.01.02 Adulţi şi tinere femei (în vîrstă de de 15 ani şi mai mult) care trăiesc cu HIV
    c) PB.01.01.98 Adulţi şi tineri (în vîrstă de de 15 ani şi mai mult) care trăiesc cu HIV şi nu sînt dezagregaţi după criteriul de gender
    2. PB.01.02 Copii (în vîrstă de pînă la 15 ani) care trăiesc cu HIV
    a) PB.01.02.01 Băieţi (în vîrstă de pînă la 15 ani) care trăiesc cu HIV
    b) PB.01.02.02 Fete (în vîrstă de pînă la 15 ani) care trăiesc cu HIV
    c) PB.01.02.98 Copii (în vîrstă de pînă la 15 ani) care trăiesc cu HIV şi nu sînt dezagregaţi după criteriul de gender
    3. PB.01.98 Persoane care trăiesc cu HIV şi nu sînt dezagregate după criteriul de vîrstă sau gender
    II. PB.02 POPULAŢIILE CU RISC SPORIT DE INFECTARE sînt identificate după tipul de comportament pe care îl practică şi care îi predispune la un risc mai mare de a fi infectaţi cu HIV. Astfel, se identifică acele populaţii care trebuie să constituie prioritate în cadrul programelor naţionale şi subnaţionale. În special, aceste grupuri de populaţii cu risc sporit de infectare includ următoarele categorii: LSC şi clienţii acestora, UDI, BSB, inclusiv adolescenţi din grupurile respective. Aceste populaţii sînt estimate ca avînd rate înalte de schimb al partenerilor sexuali, de practicare a relaţiilor sexuale neprotejate cu parteneri multipli sau de utilizare a echipamentului nesteril de injectare a drogurilor, activităţi care îi pun în pericol de expunere la HIV.
    1. PB.02.01 Utilizatori de droguri injectabile (UDI) şi partenerii lor sexuali
    2. PB.02.02 Lucrători ai sexului comercial (LSC) şi clienţii lor
    a) PB.02.02.01 Lucrătoare ale sexului comercial (LSC) şi clienţii lor
    b) B.02.02.02 Bărbaţi LSC transvestiţi (şi clienţii lor)
    c) PB.02.02.03 Bărbaţi LSC netransvestiţi (şi clienţii lor)
    d) PB.02.02.98 Lucrători ai sexului comercial (LSC) dezagregaţi după criteriul de gender
    e) PB.02.02.99 Lucrători ai sexului comercial (LSC) care nu au mai fost clasificaţi şi clienţii acestora
    3. PB.02.03 Bărbaţi ce întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi (BSB)
    4. PB.02.98 Populaţii cu risc sporit de infectare dezagregaţi după tip şi vîrstă
    III. PB.03 ALTE POPULAŢII-CHEIE includ populaţii precum sînt copiii rămaşi fără ocrotire părintească şi copiii din familii în situaţie de dificultate, copiii născuţi sau care urmează a fi născuţi de mame HIV pozitive, refugiaţii, persoanele intern deplasate şi imigranţii, emigranţii şi migranţii în cadrul hotarelor ţării, considerate ca „populaţii-cheie” în termeni atît de dinamică a epidemiei, cît şi de răspuns.
    1. PB.03.01 Copii rămaşi fără ocrotire părintească şi copii din familii în situaţie de dificultate (CFT)
    2. PB.03.02 Copii născuţi sau care urmează a fi născuţi de mame care trăiesc cu HIV
    3. PB.03.03 Refugiaţi (deplasaţi la nivel extern)
    4. PB.03.04 Populaţii intern deplasate (în cazuri de urgenţă)
    5. PB.03.05 Migranţi/populaţii mobile
    6. PB.03.06 Grupuri minoritare etnice
    7. PB.03.07 Deţinuţi şi alte persoane instituţionalizate
    8. PB.03.08 Şoferi de curse lungi/angajaţi în domeniul transporturilor şi şoferii comerciali
    9. PB.03.09 Copii şi tineri ai străzii
    10. PB.03.10 Copii şi tineri în conflict cu legea
    11. PB.03.11 Copii şi tineri în afara şcolii
    12. PB.03.12 Copii şi tineri instituţionalizaţi
    13. PB.03.13 Parteneri ai persoanelor care trăiesc cu HIV
    14. PB.03.14 Recipienţi de sînge şi produse sangvine
    15. PB.03.98 Alte populaţii-cheie nedezagregate după tip
    16. PB.03.99 Alte populaţii-cheie neclasificate în altă parte
    IV. PB.04 POPULAŢII „ACCESIBILE” SPECIFICE includ copiii din şcoli, femeile ce frecventează clinicile de sănătate reproductivă, personalul militar şi angajaţii la locul de muncă.
    1. PB.04.01 Persoane ce frecventează clinicile ITS
    2. PB.04.02 Elevi din treapta primară şi gimnazială
    3. PB.04.03 Elevi din treapta liceală, elevi din învăţămîntul profesional, mediu de specialitate
    4. PB.04.04 Studenţi din învăţămîntul superior
    5. PB.04.05 Lucrători medicali
    6. PB.04.06 Marinari
    7. PB.04.07 Militari
    8. PB.04.08 Poliţia şi alte servicii în uniformă (altele decît militarii)
    9. PB.04.09 Ex-combatanţi
    10. PB.04.10 Angajaţi la locul de muncă
    11. PB.04.98 Populaţii „accesibile” nedezagregate după tip
    12. PB.04.99 Populaţii „accesibile” neclasificate în altă parte
    V. PB.05 POPULAŢIA GENERALĂ cuprinde
    1. PB.05.01 Populaţia generală (adulţi în vîrstă de 24 ani şi mai mult)
    a) PB.05.01.01 Populaţia de bărbaţi adulţi
    b) PB.05.01.02 Populaţia de femei adulte
    c) PB.05.01.98 Populaţia generală (adulţi ce au depăşit vîrsta de 24 ani) nedezagregată după categoria de gender
    2. PB.05.02 Copii (în vîrstă de pînă la 15 ani)
    a) PB.05.02.01 Băieţi
    b) PB.05.02.02 Fete
    c) PB.05.02.98 Copii (în vîrstă de pînă la 15 ani) nedezagregată după categoria de gender
    3. PB.05.03 Tineri (cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 ani)
    PB.05.03.01 Bărbaţi tineri
    PB.05.03.02 Femei tinere
    PB.05.03.98 Tineri (cu vîrste cuprinse între 15 şi 24 ani) nedezagregaţi după categoria de gender
    4. PB.05.98 Populaţia generală nedezagregată după categoria de vîrstă sau gender
    VI. PB.99 POPULAŢII-ŢINTĂ SPECIFICE neclasificate în altă parte: populaţii-ţintă ce nu au fost incluse în clasificările de mai sus.

Anexa nr.2
la Programul naţional de prevenire
şi control al infecţiei HIV/SIDA
şi infecţiilor cu transmitere
sexuală pentru anii 2011-2015

Planul naţional
pentru monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de
prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA
şi infecţiilor cu
transmitere sexuală pentru anii 2011-2015

Capitolul I. Dispoziţii generale
    1. Planul naţional pentru monitorizarea şi evaluarea Programului naţional de prevenire şi control al infecţiei HIV/SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală pentru anii 2011-2015 (în continuare – Planul) este armonizat cu cadrul de politici existente în diverse sectoare şi a fost elaborat prin intermediul unui proces participativ, în baza evaluării sistemului de monitorizare şi evaluare, a Programului naţional de profilaxie şi control a infecţiei HIV/SIDA/ITS pentru anii 2006-2010 şi a analizei Răspunsului Naţional.
    2. Planul conţine informaţia de referinţă care asigură colectarea, agregarea, analiza şi utilizarea datelor privind implementarea Programului, oferind informaţia cu privire la indicatorii de bază, principalele surse de date, fluxul informaţional, produsele informaţionale şi responsabilităţile instituţionale.
Capitolul II. Context
    3. Conform recomandărilor Conferinţei de la Washington din 25 aprilie 2004, organizată de UNAIDS şi de principalii donatori, Republica Moldova a semnat Declaraţia de angajament şi s-a angajat în elaborarea şi fortificarea principiului tripartit, care prevede armonizarea eforturilor şi evitarea dublărilor, prin intermediul:
    a) unui singur cadru strategic;
    b) unui singur mecanism de coordonare pentru gestionarea răspunsului naţional la infecţia HIV/SIDA şi ITS;
    c) unui singur sistem naţional de monitorizare şi evaluare.
Capitolul III. Obiectivele şi elementele monitorizării şi evaluării
    4. Scopul monitorizării şi evaluării este ghidarea şi coordonarea eficientă a procesului de colectare, analiză, agregare şi utilizare a datelor, care va permite monitorizarea în dinamică a progresului realizat în domeniul răspunsului naţional la HIV/SIDA şi ITS şi fortificarea procesului de luare a deciziilor.
    5. Obiectivele monitorizării şi evaluării sînt următoarele:
    a) elaborarea procesului de monitorizare şi evaluare, care va permite colectarea, prelucrarea, analiza şi interpretarea sistematică a datelor;
    b) întocmirea listei indicatorilor de bază, care vor facilita monitorizarea progreselor realizate în combaterea infecţiei HIV/SIDA şi ITS şi identificarea necesităţilor pentru luarea deciziilor;
    c) descrierea principalelor surse utilizate pentru colectarea datelor de monitorizare şi evaluare necesare;
    d) stabilirea fluxului informaţional;
    e) descrierea funcţiilor responsabililor de monitorizare şi evaluare;
    f) asigurarea transparenţei produselor diseminate şi a mecanismelor pentru distribuirea datelor.
    6. Prin implementarea Planului vor fi realizate următoarele:
    a) raportarea de calitate şi în termen;
    b) fortificarea sistemului de monitorizare şi evaluare;
    c) fluxul structurat şi coordonat al informaţiei de rutină;
    d) crearea depozitarului unic de date care ar integra sistemele de raportare preexistente;
    e) elaborarea strategiei de diseminare a datelor;
    f) întocmirea planului de creştere a competenţelor;
    g) stabilirea agendelor de studii şi evaluare.
    7. Cadrul organizatoric, aprobat în 2008 de către Grupul Global de Referinţă pentru Monitorizare şi Evaluare, include 12 componente ale sistemului de monitorizare şi evaluare:
    a) structurile organizaţionale cu funcţii de monitorizare şi evaluare;
    b) capacităţile umane pentru monitorizare şi evaluare;
    c) parteneriatele pentru planificarea, coordonarea şi gestionarea sistemului de monitorizare şi evaluare;
    d) planul naţional şi multisectorial de monitorizare şi evaluare;
    e) planul de lucru naţional anual de monitorizare şi evaluare;
    f) pledoarie, comunicare şi cultură;
    g) monitorizarea permanentă de rutină a Programului;
    h) studii şi supraveghere;
    i) baze de date naţionale şi subnaţionale;
    j) supravegherea de sprijin şi auditul datelor;
    k) studii ştiinţifice şi evaluare;
    l) distribuirea şi utilizarea datelor.
    8. Sistemul naţional de monitorizare şi evaluare are funcţii importante la nivel central, teritorial şi de prestatori ai serviciilor. Sistemul de monitorizare şi evaluare include raportarea din partea instituţiilor publice şi a societăţii civile din toate sectoarele implicate în implementarea Programului.
    9. Fluxurile de prezentare a informaţiilor:
    a) verticale de raportare existente, sisteme automatizate (SIME-HIV, SIME-ITS, SI CTV, identificator unic);
    b) verticale de raportare existente, sisteme neautomatizate (raportarea în baza formularelor statistice);
    c) verticale în curs de instituţionalizare (raportarea din partea ONG);
    d) orizontale (raportarea intersectorială).
Capitolul IV. Indicatorii naţionali pentru infecţia HIV
    10. Indicatorii pentru monitorizarea şi evaluarea Programului, conform tabelului 1 din prezenta anexă, au fost selectaţi conform:
    a) obiectivelor Programului ;
    b) indicatorilor pentru infecţia HIV/SIDA ai Strategiei naţionale de dezvoltare şi ai Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului naţionalizate;
    c) indicatorilor internaţionali recomandaţi din UNGASS;
    d) indicatorilor iniţiativei „Acces Universal” la intervenţii în domeniul HIV/SIDA;
    e) indicatorilor relevanţi pentru infecţia HIV/SIDA şi ITS din alte politici şi planuri naţionale;
    f) ghidurilor internaţionale pentru monitorizarea şi evaluarea infecţiei HIV/SIDA;
    g) criteriilor de cuantificare realistă şi costului rezonabil.
    11. Monitorizarea echităţii şi accesului la intervenţii eficiente de prevenire, îngrijiri, tratament şi atenuare a impactului este reflectată în definiţia şi modul de dezagregare a indicatorilor respectivi. Categoriile standard de indicatori sînt: vîrsta, sexul, locul de reşedinţă şi regiunea (malul drept/stîng al Nistrului).
Capitolul V. Sursele de date pentru indicatorii naţionali
    12. Sursele de date pentru indicatorii de Program sînt următoarele:
    a) indicatorii de impact şi rezultat, care includ: studii biomedicale şi clinice; de supraveghere de santinelă în populaţii cu risc sporit de infectare; comportamentale şi sociologice;
    b) indicatorii de produs, care includ: statistica administrativă/monitorizarea de rutină;
    c) numitorii unor indicatori, care presupun: estimări ale incidenţei, prevalenţei, mărimii grupurilor de populaţii cu risc sporit de infectare, necesitaţii în tratament ARV şi prognoze referitor la evoluţia acestor valori estimate.
    13. Pentru complimentarea surselor de date existente şi îmbunătăţirea înţelegerii tendinţelor de evoluţie a problemelor specifice de sănătate publică, va fi efectuată sinteza pentru analiza datelor din surse multiple în baza observărilor empirice.
Capitolul VI. Baza naţională de date SIDATA
    14. Baza naţională de date SIDATA constituie un instrument funcţional care asigură disponibilitatea datelor pentru utilizarea lor în procesul de planificare strategică şi concentrează datele agregate din:
a) sistemele de raportare existente în cadrul instituţiilor publice şi implementatorii intersectoriali a Programului;
    b) sectorul neguvernamental.
    15. Baza naţională de date SIDATA integrează sistemele de raportare existente şi constituie o platformă unică de prezentare a datelor, care evită raportarea dublă, asigură transparenţa datelor, validarea la nivel naţional, accesul limitat de editare în scopul asigurării securităţii datelor.
    16. Baza naţională de date SIDATA prevede acces web pentru vizualizarea datelor grupate după strategii/categorii/arii de intervenţii.
    17. Baza naţională de date SIDATA este amplasată în incinta Centrului Naţional SIDA. Introducerea datelor este efectuată de persoane desemnate/instruite din cadrul tuturor instituţiilor publice şi neguvernamentale abilitate, conform tabelului 2 din prezenta anexă.
Capitolul VII. Calitatea datelor
    18. Criteriile de calitate pentru datele de monitorizare şi de evaluare includ: validitate; veridicitate; actualitate; precizie; integritate.
    19. Grupul tehnic de lucru pentru monitorizare şi evaluare (în continuare – GTLME) va elabora Protocolul pentru asigurarea calităţii datelor, care va instituţionaliza un sistem pentru calitatea principalilor indicatori, fortificarea sistemelor de gestiune a datelor şi creşterea competenţelor personalului implicat în colectarea, agregarea şi analiza lor.
    20. Supravegherea de suport va include monitorizarea şi direcţionarea performanţei instituţiilor subordonate şi transferul cunoştinţelor, atitudinilor şi deprinderilor. Supravegherea de suport va fi efectuată eşalonat pe organizaţiile de prestare a serviciilor şi va fi utilizată ca mecanism pentru fortificarea capacităţilor de monitorizare şi evaluare locale. GTLME va elabora Ghidul pentru supravegherea de suport în monitorizare şi evaluare.
    21. Validarea datelor presupune aplicarea unor mecanisme interne şi externe. Auditul intern va fi un proces consecvent, desfăşurat cu o anumită periodicitate. Auditurile externe vor fi întreprinse anual în locaţii selectate aleatoriu şi pentru anumiţi indicatori. Responsabilitatea pentru validarea datelor în cadrul sectoarelor aparţine ministerelor de ramură. Aspectele multilaterale vor fi gestionate de GTLME.
Capitolul VIII. Evaluări şi cercetări
    22. Evaluarea şi studiile sînt componente ale sistemului complex de monitorizare şi evaluare. Crearea procesului naţional pentru identificarea domeniilor pentru evaluare şi desfăşurarea studiilor şi cercetărilor va asigura evitarea dublării eforturilor şi diseminarea rezultatelor pentru utilizare în procesul de luare a deciziilor. Planificarea adecvată a studiilor, cercetărilor şi evaluărilor va constitui o premisă pentru o finanţare adecvată.
    23. Domeniile prioritare pentru studii epidemiologice includ:
    a) elucidarea rolului consumului de droguri injectabile în transmiterea infecţiei HIV în rîndul gravidelor, LSC şi BSB;
    b) determinarea ponderii reale a transmiterii heterosexuale sau homosexuale a infecţiei HIV la bărbaţi, neasociate cu consumul de droguri injectabile;
    c) elucidarea factorilor de vulnerabilitate la HIV şi ITS asociate aspectelor de gen;
    d) studierea factorilor care determină adolescenţii să adopte comportamente cu risc sporit de infectare cu HIV;
    e) descrierea sistemului de referire şi a legăturilor de suport de la egal la egal în asistenţa, îngrijirile/tratamentul şi supravieţuirea după diagnosticarea infecţiei HIV;
    f) efectuarea unui studiu descriptiv al infecţiei HIV/SIDA asupra gravidelor cu statut HIV pozitiv.
Capitolul IX. Produse informaţionale
    24. Rapoartele de implementare a Programului sînt următoarele:
    a) raportul anual de monitorizare şi evaluare în infecţia HIV/SIDA şi ITS;
    b) rapoarte trimestriale pentru Fondul global SIDA/TB/Malarie;
    c) raportul anual pentru Acces Universal;
    d) raportul bienal UNGASS;
    e) raportul de evaluare la mijloc de termen şi la finele implementării Programului.

    tabelul 1

    tabelul 2

    anexa nr.3