Descriere analitică a cazurilor din Proiectul “Drepturile Omului pentru Pacienţi şi Personalul Medical”

 Cei 6 experți (avocați practicieni) din echipa Proiectului "Drepturile Omului pentru Pacienţi şi Personalul Medical" a putut oferi un număr total de 100 de ore de asistență juridică, inclusiv prin acordare de consultanță juridică / reprezentare într-un caz presupus litigiu strategic.

Astfel, asistența juridică a fost furnizată în 23 de cazuri. În mai multe cazuri, există 2 beneficiari de facto (femeile și soții acestora). În unele cazuri, beneficiarii acționează în interesul rudelor / soților decedați. În perioada decembrie 2014 - iunie 2016, experții echipei a furnizat un număr total de 145 de ore de asistență juridică și, în plus, s-au prestat alte 42 de ore, în cadrul cazului - litigiu strategic. În ceea ce privește orele petrecute asupra cazurilor, cu excepția litigiului strategic, media este de cca 7 ore per caz, timpul minim dedicat unui caz este de 2 ore, iar maximul este de 12 ore. De asemenea, trebuie remarcat faptul, că, în unele cazuri, avocatul a prestat mult mai multe ore de consultații, însă doar un număr redus din aceste ore, s-au plătit din fondurile Proiectului. Consultațiile experților au fost livrate în limbile română și rusă, în funcție de nevoile beneficiarilor. În același timp, standardele de confidențialitate și de protecție a datelor cu caracter personal au fost respectate pe tot parcursul de prestare a asistenței juridice pentru beneficiari. Descrierea cazurilor, făcută publică și plasată pe pagina web pentru a împărtăși cele mai bune practici în aducerea drepturilor omului către pacienti și furnizorii de asistență medicală, de asemenea, s-a realizat cu atenția cuvenită principiului confidențialității și standardelor referitoare la datele cu caracter personal, toate informațiile fiind la fel depersonalizate pe cât de mult posibil.

Profilul beneficiarilor poate fi privit prin intermediul următoarelor criterii/indicatori:

  • gen:
    1. femei – 15
    2. bărbați – 8
  • vîrstă:
  1. cel mai în vîrstă – 68
  2. cel mai tînăr – 11
  3. medie – 36,6
  • statut specific:
  1. majoritatea absolute erau pacienți - 21
  2. personal medical – doar 1 beneficiar
  3. într-un caz specific persoana consultată era un beneficiar de pensie de invaliditate
  • persoane private de libertate:
  1. privarea de libertate a beneficiarului a fost o circumstanță apărută în 8 cauze,
  2. unul din acești beneficiari a fost plasat forțat într-un spital de psihiatrie și
  3. un altul din acești beneficiari era un fost deținut.
  • statutul instituției medicale (aici avem în vedere nu doar instituțiile medicale “clasice”, dar și penitenciarele care de asemenea dispun de personal medical și acordă o serie de servicii de îngrijire medicală deținuților) în privința cărora beneficiarii s-au plîns:
  1. publice - 15
  2. private – 3
  • beneficiarii pot de asemenea fi priviți prin prisma criteriului dacă ei s-au adresat avocatului pentru prima dată sau repetat:
  1. inițial - 14
  2. repetat – 9

Drept criterii pentru decizia de a furniza asistența/consultația juridică în cadrul Proiectului (grupurile țintă) sunt cele care se referă la statutul specific, situația beneficiarului, ca parte a unui grup vulnerabil, precum și problema legată de sistemul de sănătate, în majoritatea cazurilor drepturile omului fiind în joc:

  1. șomeri – 4 persoane
  2. dizabilitate, inclusiv de gradul întîi – 9 (2) cazuri
  • în 3 cazuri, dintre cele menționate la poziția precedentă, beneficiarii prezentau dizabilitate intelectuală sau mentală
  1. deținuți (a se vedea statisticile mai sus), inclusiv un beneficiar aflat în greva foamei
  2. mamă solitară – 3 cazuri
  3. un consumator de droguri

Unii dintre beneficiari întruneau 2 sau mai multe dintre criteriile menționate supra.

Diagnosticul sau problema pacienților a variat de la caz la caz:

  • contraindicația privind nașterea naturală, ce a cauzat decesul copilului nou-născut
  • tuberculoză
  • consumator de droguri
  • hepatita C (3 cazuri)
  • asistență medicală stomatologică necalitativă
  • decesul soțului după intervenție chirurgicală
  • sterilisare fără consimțămînt în timpul nașterii pec ale cezariană
  • pierderea degetelor mare și arătător ale mîinii stîngi
  • boala «oaselor de sticlă»
  • divulgarea datelor cu caracter personal
  • intervenție chirurgicală fără de succes (2 cazuri)
  • cancer al laringelui
  • epilepsie și altă dizabilitate intelectuală sau mentală
  • diabet
  • pielonefrită
  • tumoare (2 cazuri)

În ceea ce privește drepturile implicate, cazurile se refereau la:

  • dreptul la viață (inclusiv investigarea efectivă a decesului din cauza asistenței medicale necalitative);
  • interdicția torturii și treatmentelor inumane sau degradante (în particular în locurile de detenție);
  • dreptul la integritate corporală și protecția sănătății (inclusiv investigarea efectivă a faptelor care încalcă acest drept, care poate fi privită în termeni de obligație pozitivă a statului să reacționeze și să ofere un remediu);
  • discriminarea;
  • protecția datelor cu caracter personal în sistemul de sănătate;
  • dreptul la compensație în caz de violare a unuia din drepturile enumerate mai sus;
  • dreptul la compensație în cazul cînd statul urmărește penal personalul medical în mod abuziv;
  • dreptul la libertate şi la siguranţă (condițiile pentru a plasa în detenție persoane alienate mintal și interdicție de a deține persoana în arest preventiv pentru mai mult de 12 luni conform recentei hotărîri a Curții Constituționale nr. 3 din 23.02.2016);
  • dreptul de a primi asistență medicală peste hotare (accesibilitatea serviciilor și procedurile birocratice în caz că poate fi obținută finanțare din partea autorităților moldovenești);
  • dreptul de a se adresa mecanismelor internaționale de protecție a drepturilor omului precum Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), Comitetul ONU pentru Drepturile Omului (CDO) și Comitetul ONU împotriva Torturii (CAT);
  • volumul serviciilor medicale gratuite garantate de stat (obligația pozitivă a statului privind accessibilitatea serviciilor);
  • protecția socială a persoanelor cu dizabilități (dreptul la pensie);
  • dreptul la condiții decente la locul de muncă și securitatea muncii, la reabilitare/compensație în caz de boală profesională;
  • protecția drepturilor reproductive;
  • dreptul de a fi liberat de executarea pedepsei cu închisoare în caz de boală gravă;
  • dreptul la un remediu efectiv la nivel național în caz de violare a drepturilor omului.

În cadrul prestării consultațiilor juridice, lucrul experților a variat de la caz la caz și a constat din:

  • interviu cu beneficiarul;
  • analiza documentelor;
  • interpelări și adresări oficiale;
  • cercetarea și analiza cadrului legal (legea națională și internațională, inclusiv normele relevante de “soft law”);
  • cercetarea și analiza jurisprudenței relevante;
  • furnizarea unui răspuns la întrebările beneficiarilor;
  • descrierea soluțiilor juridice;
  • elaborarea/depunerea acțiunii civile;
  • elaborarea/depunerea plîngerilor penale;
  • reprezentarea și pledoarie în instanțe;
  • asistența juridică deplină în cadrul cauzei – litigiu strategic;
  • furnizarea asistenței juridice în timpul negocierilor beneficiarilor cu alte părți (de exemplu, angajatorii) etc.

Cîteva concluzii care se pot face:

  1. Proiectul a scos la iveală sau cel puțin reconfirmat existența problemelor sistemice.

Violarea drepturilor reproductive prin sterilizare abuzivă, fără consimțămîntul pacientului. Aparent, sunt indicii că acest caz reflectă o problemă sistemică, eventual la nivel de unitate administrativă, în sistemul medical. Este de notat că un caz cu factologie similară a avut loc anterior în acelaşi Spital Raional din Ștefan Vodă – este voba de cauza ce a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului G.B. şi R.B. c. Moldovei, cererea nr. 16761/09, hotărâre din 18 decembrie 2012. Această speţă reflectă o problemă similară, or în 2000, prima reclamantă (G.B.) cînd a născut un copil, şeful secţiei ginecologie a spitalului raional Ştefan Vodă a efectuat reclamantei o cezariană. În timpul intervenţiei chirurgicale, el i-a înlăturat ovarele şi trompele uterine, fără permisiunea ei. Ca urmare a acestei intervenţii, prima reclamantă, care în acea perioadă avea 32 de ani, a suferit menopauză precoce. La finele procesului penal intentat, la 2 august 2005, Curtea Supremă de Justiţie a casat sentinţele instanţelor inferioare şi a adoptat o nouă sentinţă prin care B. a fost găsit vinovat, însă a fost absolvit de răspundere penală, deoarece a expirat termenul de tragere la răspundere penală. Iar în cadrul unui proces civil intentat, instanţele judecătoreşti naţionale au oferit victimelor 1,119 lei cu titlu de prejudiciu material, prejudiciu moral pentru primul reclamant la 10,000 lei, plus 1,237 lei cu titlu de cheltuieli. De asemenea, spitalul a fost obligat să-i acorde reclamantei tratament medical gratuit până în anul 2020. Însă Curtea Europeană a acceptat plîngerea reclamantei şi a criticat instanţele naţionale prin faptul că doar au enumerat criteriile generale ale prevederilor legislaţiei în vigoare, însă nu au specificat cum aceste criterii sunt aplicate în cauza primului reclamant şi nu au motivat în mod adecvat acordarea sumei derizorii de EUR 607 cu titlu de prejudiciu moral. Unica excepţie a fost hotărârea primei instanţe, potrivit căreia acordarea unei sume mai mari ar afecta capacitatea spitalului de a-şi continua activitatea ca instituţie medicală publică. În opinia Curţii, un asemenea argument este inacceptabil, având în vedere că spitalul era în proprietatea statului și că acesta era responsabil pentru orice cheltuieli care se ivesc în acest sens. Astfel, suma de EUR 607 nu putea constitui o satisfacţie echitabilă suficientă, capabilă să compenseze efectul devastator al pierderii capacităţii de reproducere şi problemele îndelungate de sănătate. În concluzie, Curtea Europeană a constatat că a avut loc o violare a articolului 8 al Convenţiei.

Avînd în vedere, toate aceste circumstanţe, echipa proiectului a decis preluarea acestui caz cu titlu de litigare strategică – caz prin care, în urma parcurgerii procedurilor naţionale şi internaţionale, să se obţină o decizie prin care să se stabilească o practică jurisprudenţială model, în măsură să determine autorităţile naţionale să atragă atenţia asupra problemei sistemice identificate şi să o soluţioneze. Strategia de litigare strategică presupune eventual necesitatea depunerii unei cereri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Condiții proaste de detenție și asistența medicală necalitativă pentru deținuți. Curtea Europeană a Drepturilor Omului deja a constatat în hotărîrea sa Shishanov v. the Republic of Moldova, no. 11353/06, 15 September 2015, că există o problemă sistemică în acest sens, cel puțin în Penitenciarul nr 13 din Chișinău, unde au fost deținuți majoritatea beneficiarilor din Proiect. În hotărîrea menționată supra, Curtea Europeană a statuat că Republica Moldova trebuie să stabilească remedii naționale efective (cu caracter preventiv și compensatoriu pentru astfel de violări).

  1. statisticile sugerează că femeile sunt supuse mai mult riscului de a deveni victime a violării drepturilor lor în domeniul sănătății. (65% din beneficiari au fost femei) Desigur, aceste statistici trebuie privite cu diligență, însă ele sunt sugestive în același timp.
  2. Majoritatea absolută din beneficiari Proiectului au fost pacienți și doar o persoană era reprezentant al personalului medical.
  3. Drepturile pacienților sunt încălcate atît în instituții medicale publice (de stat) cît și în cele private. Totuși, majoritatea plîngerilor vizează acțiuni sau omisiuni ale instituțiilor medicale publice (de stat).
  4. Investigația pretinselor infracțiuni, precum cauzarea decesului, vătămarea integrității corporale sau a sănătății din neglijență și/sau asistență medicală de proastă calitate, adesea este lipsită eficiență și se întîmpină cazuri de impunitate.

Răspunsurile și asistența juridică oferite în cadrul consultațiilor de experții din echipa Proiectului au avut întotdeauna o abordare bazată pe drepturile omului. Asistența juridică s-a bazat atît pe legislația națională și standardele internaționale în domeniu (conform tratatelor internaționale, mecanismele de protecție a drepturilor omului, precum și normele relevante de “soft law”).